REPERE GEOGRAFICE
Ibăneşti este o comună în judeţul Vaslui, Moldova, România, la 22 km de municipiul Bârlad.
Se învecinează cu comunele Iana și Pogana în vest, în est comuna Alexandru Vlahuță,în nord-vest și nord se află comuna Gherghești, iar în sud comuna Băcani.
Este străbătută de râul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvoraște din nordul comunei , strabate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Puțu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul său în Barajul de acumulare Râpa Albastră de langa orasul Barlad .
REPERE ISTORICE
.
Denumirea comunei este un derivat al prenumelui IVAN. Aceeasi denumire de comună o întâlnim și în județele Botoșani și Mureș. Primul document care certifică existenţa unui sat pe teritoriul actual al comunei Ibăneşti a fost emis la Suceava de Ştefan Voievod pe data de 24 aprilie 1434 şi se referă la Mânzaţi. Actualmente, actul este păstrat în Arhivele Centrale de Stat din Varșovia, într-o secțiune dedicata Moldovei. Situat la șapte kilometri de Ibănești, sat de răzesi, a primit numele cneazului Toader Mânzat. În aceasta zonă se află și ruinele unei biserici construită în jurul anului 1761, restaurată 1910, ruinată după 1940. Biserica este declarată monument istoric.
În 1889, pe unul dintre terenurile din apropierea satului Mânzaţi din această comună, cercetătorul Grigore Ştefănescu a descoperit scheletul fosilizat al unui mamut din specia Deinotherium gigantissimum. Acest exemplar, astăzi una dintre piesele valoroase ale Muzeului de Ştiinţe Naturale „Grigore Antipa” din Bucureşti, este singurul complet din lume. În 2005 printr-o hotarare a Consiliului Judeţean Vaslui terenul unde a avut loc descoperirea a devenit rezervatie paleontologica de interes naţional , la propunerea geologului Gabriel Sava.
Localitatea Ibăneşti (după mai toate atestările nesigure – Băneşti, Ivăneşti, Iubăneşti) este atestată sub aspectul fonetic actual, în 1665.
Repere din trecut despre Școala Gimnazială nr.1 Ibănești
În comuna Ibăneşti există două şcoli şi două grădiniţe (Școala Gimnazială nr.1 Ibănești și Școala Primară Mânzați) cu precizarea că Școala Primară din Puțu Olarului a fost închisă din cauza scăderii efectivelor de elevi.
Şcoala Gimnazială Nr 1 Ibăneşti se află în centrul satului Ibăneşti , din comuna Ibăneşti, iar grădiniţa se află lângă şcoală în aceeași curte. Din perspectiva vechimii , școala din Ibănești este considerate cea mai veche şcoală de stat din comună, cel puţin înaintea mărturiilor documentare păstrate. Totuși din punctul de vedere a documentelor păstrate în școală, această unitate de învăţământ este atestată documentar din 1966,a functionat și în calitate de Școala de Arte și Meserii, iar din anul 2001 a beneficiat de îmbunătăţiri materiale şi apoi renovată.
Multe personalităţi literare, artistice, politice şi-au început primii paşi în alte şcoli din comuna Ibăneşti. Dintre acestea îl amintim doar pe Constantin Chiriţă, atât de iubit de copii şi de adolescenţi şi nu numai de ei. Autor al unei opere de dimensiuni apreciabile, scriitorul rămâne fără îndoială un nume de referinţă în literatura română. Lucrările de specialitate îl desemnează drept fiu al lui Ion Chiriţă şi al Clarei (născută Marinescu) având ca dată de naştere 12 martie 1925 şi ca localitate Ibăneşti. Referinţele nu fac distincţie între sat şi comună, unele tradiţii orale prezentând Puţu Olarului drept localitate de origine.
Conform documentelor Şcoala Primară din satul Mânzaţi, comuna Ibăneşti, a fost construită din anul 1969. Dar și în acest caz găsim dovezi că pe lângă schitul din Mânzaţi, s-a deschis în 1830 una din primele şcoli rurale din Moldova, înfiinţată de Constantin Palade şi destinată fiilor de preoţi, dar şi fiilor de ţărani. Învăţători la această primă şcoală din comună au fost dascăli şi preoţi de la biserica schitului.
De asemeni, printre absolvenţii cu prestigiu ai şcolii din Mânzaţi s-au remarcat Gheorghe.P. Lăzanu, economist, istoric, maior, veteran de război şi Stelian Baboi (n. 12 septembrie 1938, Mânzaţi, judeţul Vaslui— d. 2004) a fost un profesor universitar şi scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor. Absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, promoţia 1962, Baboi a debutat în 1956 cu două grupaje de schiţe publicate în Iaşul literar şi Tribuna, debutul editorial înregistrându-se în 1967 cu volumul de proză ,,În bătaia soarelui”.